Rugaciunea Sfîntului Efrem Sirul

Nu incetez sa ma minunez ce lucruri frumoase gasesc pe net. De exemplu aceasta rugaciune am gasit-o plecand de la Apologeticum . Astazi am vazut si „The Book Of Eli” (frumos ! si in ton). Pot spune ca am petrecut o duminica in Dumnezeu, ceea ce incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult.

Rugaciunea Sfîntului Efrem Sirul

Doamne si Stapanul vietii mele,
Duhul trandaviei, al grijii de multe.
Al iubirii de stapanire
Si al grairii in desert
Nu mi-l da mie!
Iar duhul curatiei,
Al gandului smerit,
Al rabdarii si al dragostei,
Daruieste-mi mie, slugii tale !

Asa, Doamne, Imparate,
Da-mi mie sa-mi vad gresalele mele
Si sa nu osandesc pe fratele meu,
Ca bine este cuvantat
In Vecii vecilor.

Amin!

 

La o conferinta spunea un parinte despre împrejurarile în care a fost scrisa aceasta rugaciune si cine e aproapele cel osândit de Sf. Efrem Sirul. Spunea parintele ca la un moment dat Hristos îl arata pe Sf. Vasile cel Mare ca un stâlp la Sf. Efrem ( era pustnic atunci ) si spune ca asa e în fata Lui. Atunci Sf. Efrem s-a hotarât sa se duca sa vada pe Sf. Vasile cel Mare. Pe drum se ruga Sf. Efrem la Dumnezeu sa-i trimita un om prin care sa primeasca un cuvânt de folos cum ajunge în cetate. Si ajungând acolo prima persoana pe care o vede e o prostituata care se uita obraznic la el. Atunci acest om îi spune: “Ce te uiti asa la mine?” iar femeia îi raspunde: “Eu ma uit la tine ca sunt facuta din tine dar tu esti facut din pamânt si în pamânt trebuie sa te uiti”. Astfel Sf. Efrem si-a dat seama ca acel cuvânt era de la Dumnezeu si I-a multumit. Apoi a plecat unde slujea Sf. Vasile cel Mare.

Ajungând la biserica îl vede în vesminte arhieresti pline de slava si se gândeste: “Acest om laudat de Dumnezeu este îmbracat cu atâta slava si are atâta slava la oameni? Cum poate sa-L laude Dumnezeu pe omul acesta? N-a auzit despre votul saraciei?”. La un moment dat Sf. Vasile cel Mare trimite un diacon sa-l cheme pe Sf. Efrem în altar ( îl si arata desi nu se stiau unul pe altul ). Diaconul îl cheama dar Sf. Efrem spune ca nu si ca probabil se refera la altcineva. Diaconul se duce înapoi si Sf. Vasile cel Mare iarasi îl trimite si Sf. Efrem la fel spune ca nu poate fi el ci un altul.

Atunci Sf. Vasile cel Mare îi spune la diacon sa îi zica: “Parinte Efrem, par. Vasile te cheama în altar”. Vazând ca e stiut dupa nume, Sf. Efrem face ascultare si se duce la altar. Înainte sa zica ceva Sf. Efrem, Sf. Vasile îi arata vesmintele si spune: “Aceste vesminte pline de slava sunt ale poporului. Iata ce e al meu” si îi arata sub vesminte urme la mâini cum s-a legat cu lanturi si se chinuia sa nu doarma.

Dupa asta îl hirotoneste pe Sf. Efrem si-l pune sa zica ecteniile în limba greceasca desi el era siriac si nu cunostea limba. Si alta minune ca le spune în greceste cum trebuie. Asa ca Sf. Vasile cel Mare e fratele osândit de Sf. Efrem Sirul. Asta arata cam pe cine tindem noi sa judecam si anume pe oamenii sfinti ( ce diavolul îi arata în fata noastra ca niste pacatosi ).

Sursa: http://savatie.wordpress.com/2010/02/12/rugaciunea-sfintului-efrem-sirul