Toma Caragiu

Cateodata stau si ma gandesc la machidonii mei, la locurile pe care le stiu din copilarie si pe care le-am parasit pentru a veni aici, atat de departe. De dor, caut sa gasesc cuvinte aromane, melodii…
Am mai ascultat „Dimandarea…” acum cativa ani dar am pierdut-o pe vechiul hard care a ars. Acum am regasit-o:

Parinteasca Dimandare:
http://www.youtube.com/watch?v=Ntm7WwgxT20&feature=player_embedded

Si inca:

http://www.youtube.com/watch?v=EtR5QGPpRZw&feature=player_embedded

http://www.youtube.com/watch?v=zgd8ttjwKkE&feature=player_embedded

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belimace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc.

Dimandarea parinteasca

Parinteasca Dimandare
Na sprigiura cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,
Noi, Armani di eta toata.

Di sum plocile di murminta
Striga-a nostri buni parinta:
“Blastem mari s-aiba-n casa “
Cari di limba-a lui s-alasa.

Cari-si lasa limba-a lui
S-lu-arda pira-a focului,
Si s-dirina viu pri loc,
Sa-li si friga limba-n foc.

El an vatra-li parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;
Di fumeli curuni s-nu base
Nic an leagan si nu-nfase.

Cari fudze di-a lui muma
si di parintesca-li numa,
Fuga-li doara-a Domnului
si dulteamea-a somnului!”