SERTARUL CU GANDURI

13/10/2015

Michael Shermer – „De ce cred oamenii în bazaconii” (III)


384213740_4f03928870_o - cousinmacho   May 28, 2015, 09:04 PM: “ În Occidentul industrializat, accentul pus pe progresul ştiinţific şi tehnologic a influenţat profund culturile occidentale – în asemenea măsură, încât spunem acum că o cultură progresează dacă încurajează dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei. În ştiinţă, trăsăturile utile sunt reţinute, iar cele inutile, abandonate, prin confirmarea sau respingerea cunoştinţelor testabile de către comunitatea ştiinţifică”.

May 28, 2015, 09:06 PM: “Dar, cu toate imperfecţiunile ei, ştiinţa este în prezent cea mai bună metodă pe care o avem la dispoziţie pentru a face ce vrem să facem. După cum observa Einstein: „Un lucru am învăţat într-o viaţă lungă: în comparaţie cu realitatea, toată ştiinţa noastră e primitivă şi infantilă – şi totuşi e lucrul cel mai preţios pe care-l avem.”

May 28, 2015, 10:07 PM: “Fizicianul Werner Heisenberg, laureat al Premiului Nobel, spunea despre eforturile oamenilor de a înţelege lumea fizică: „Ceea ce observăm nu este natura însăşi, ci natura expusă metodelor noastre de investigare.” În mecanica cuantică, această idee a fost exprimată riguros sub forma „interpretării şcolii de la Copenhaga” asupra evenimentelor cuantice: „o funcţie probabilistică nu descrie un eveniment anume, ci un spectru continuu de evenimente, posibile până când o măsurătoare perturbă izolarea sistemului, iar un singur eveniment are loc”

May 30, 2015, 10:17 PM: “Istoricul ştiinţei Dan Kevles de la Caltech a spus odată la cină o poveste pe care o bănuia apocrifă. Doi studenţi nu s-au întors la timp dintr-o excursie la schi pentru a-şi da examenul final, fiindcă petrecuseră până noaptea târziu. I-au spus profesorului că avuseseră o pană de cauciuc, aşa că acesta le-a amânat examenul pentru ziua următoare. După ce i-a aşezat pe studenţi în două camere separate, le-a pus doar două întrebări: (1) „Pentru 5 puncte, care e formula chimică a apei?” (2) „Pentru 95 de puncte, care cauciuc?”

May 30, 2015, 10:31 PM: “Jocurile mecanice se bazează pe principiul skinnerian al confirmării intermitente. Omul prost, la fel ca şobolanul prost, nu are nevoie decât de un câştig întâmplător pentru a continua să tragă de mâner. Mintea face restul”.

May 30, 2015, 11:11 PM: “Gândirea ştiinţifică şi critică nu apare în mod natural. Cere educaţie, experienţă şi efort, după cum explică Alfred Mander în Logica pentru milioane: „Gândirea e o activitate de înaltă calificare. Nu e adevărat că suntem înzestraţi în mod natural cu capacitatea de a gândi clar şi logic – fără să învăţăm cum şi fără exerciţiu. Oamenii cu minţi needucate nu trebuie să se aştepte să gândească clar şi logic mai mult decât trebuie să se aştepte să fie buni tâmplari, jucători de golf, de bridge sau pianişti cei care n-au învăţat şi n-au exersat niciodată”

May 30, 2015, 11:14 PM: “fizicianul Max Planck, care a făcut următoarea observaţie privind condiţiile în care apare ceva nou în ştiinţă: „O noutate ştiinţifică importantă îşi face rareori drum câştigând teren puţin câte puţin şi convertindu-i pe oponenţi: rareori se întâmplă ca Saul să devină Paul. Ceea ce se întâmplă este că adversarii mor pe rând, iar noua generaţie e obişnuită cu ideea de la bun început”   livres_nawras

May 31, 2015, 09:22 AM: “Experienţele morţii iminente rămân unul dintre cele mai mari mistere ale psihologiei, lăsându-ne încă o dată cu o întrebare omenească: E mai probabil oare ca experienţa morţii iminente să fie un fenomen al creierului încă neexplicat sau o dovadă a ceea ce ne-am dorit dintotdeauna să fie adevărat – nemurirea?”

May 31, 2015, 09:23 AM: „Singurele lucruri pe care le cunosc despre viaţa de apoi sunt mai întâi că nu ştim nimic, iar apoi că am vrea tare mult să ştim ceva”, spunea Robert Îngersoll (1879). În absenţa credinţei, mulţi oameni găsesc însă lumea asta lipsită de sens şi dezolantă. Filosoful George Berkeley (1713) spunea: „Pot trece cu uşurinţă peste orice suferinţă din prezent când mă gândesc că stă în puterea mea să fiu fericit peste o mie de ani. Dacă n-ar exista acest gând, aş prefera să fiu stridie în loc să fiu om.”

Sunday, June 14, 2015, 05:41 PM: „E o întoarcere la marele lanţ al fiinţei”[50], susţine Tipler. „Diferenţa este că lanţul e temporal.” Până şi fizica lui e conservatoare:   Teoria mea e foarte conservatoare din punctul de vedere al fizicii. Ceea ce spun eu este să luăm ecuaţiile standard – vechile ecuaţii tradiţionale ale mecanicii cuantice şi ale relativităţii generale –, iar tot ce avem de făcut pentru a înţelege universul este să considerăm în locul condiţiilor la limită din trecut condiţiile la limită din viitor.[51] E contraintuitiv pentru că noi, oamenii, ne deplasăm din trecut, în prezent, spre viitor, aşa că presupunem în mod tacit că şi universul funcţionează la fel. Eu afirm că nu există niciun motiv ca universul să funcţioneze în felul acesta. Odată ce adoptăm punctul de vedere al viitorului, universul devine mult mai inteligibil pentru fizicieni, la fel cum a devenit sistemul solar când a fost privit din punctul de vedere al soarelui (1995)”.

384371989_2099c44046_o - Sandy (er kely)   June 14, 2015, 06:46 PM: “Universul nostru este poate doar un sub-univers printre multe sub-universuri (întregul fiind un multivers), fiecare cu legi ale fizicii uşor diferite. Potrivit acestei teorii propuse de Lee Smolin (1992) şi Andrei Linde (1991), de fiecare dată când colapsează o gaură neagră, ea colapsează într-o singularitate aidoma celei din care a fost creat universul. Dar, când o gaură neagră colapsează creând un univers-copil, legile fizicii din universul-copil sunt uşor modificate. Cum au existat probabil miliarde de găuri negre care au colapsat, există miliarde de sub-universuri cu legi ale fizicii uşor diferite. Numai în acele sub-universuri care au legi ale fizicii asemănătoare cu ale noastre pot apărea forme de viaţă asemănătoare cu a noastră”.

June 14, 2015, 09:00 PM: “Poate că un om e doar un calculator care se reduce la ADN şi la amintiri neuronale, dar o viaţă omenească, adică istoria unui om, e mult mai mult decât ADN şi amintiri neuronale. Este rezultatul tuturor interacţiunilor omului cu alte vieţi şi istorii personale, precum şi cu mediul, el însuşi rezultatul nenumăratelor interacţiuni depinzând de nenumărate evenimente, într-o matrice complexă cu atât de multe variabile, încât nici calculatorul lui Tipler, care poate înmagazina 10 la puterea 10 la puterea 123 de biţi (1 urmat de 10123 zerouri), n-o poate reprezenta”.

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: