SERTARUL CU GANDURI

19/03/2017

Culinar-literar: Kate Christensen – „How to Cook a Moose”

Filed under: Culinar-literar,FRAGMENTE DIN CARTI SI BLOGURI — afractalus @ 12:09

Kate Christensen - How To Cook A Moose

Kate Christensen – How To Cook A Moose

   – Highlight Loc. 149-58 :In 1942, the great food writer M. F. K. Fisher published a treatise on how to survive poverty and hardship called How to Cook a Wolf. Written during the wartime era of rations, shortages, and scrimping, the title refers to the proverbial beast with open jaws that shows up, slavering with hunger, in times of need and poverty, privation and sacrifice. To keep the wolf from the door means to have enough money, barely, to eat and live. Throughout the book, Fisher provides techniques and recipes with limited ingredients for surviving the lean times the country had fallen into in the 1930s and early ’40s. These recipes have humble names like Quick Potato Soup, War Cake, Addie’s Quick Bucket-Bread; there’s also a very basic but serviceable Boeuf Tartare. Chapter headings include “How to Keep Alive,” “How to Comfort Sorrow,” and “How to Be Content with Vegetable Love.” It’s an unusually (for Fisher) straightforward, didactic book about “living as decently as possible with the ration cards and blackouts and like miseries of World War II.” But her tone is anything but grim, or rather, any grimness it contains is undergirded with humor. In the introduction, Fisher writes, “War is a beastly business, it is true, but one proof that we are human is our ability to learn, even from it, how better to exist.”

– Highlight Loc. 162-66 : In one of the book’s final lines, Fisher writes, “I believe that one of the most dignified ways we are capable of, to assert and then reassert our dignity in the face of poverty and war’s fears and pains, is to nourish ourselves with all possible skill, delicacy, and ever-increasing enjoyment.” This last sentence echoes one of my own most deeply held convictions: that eating both well and wholesomely, insofar as it can be done within one’s budget and means, with elegant balance and the occasional indulgent luxury, is an expression of hope and dignity as well as a cause of happiness.

– Highlight Loc. 623-34 : Buckwheat Blini with Crème Fraîche and Salmon Roe Acadians in northern Maine and Canada have a long tradition of eating crepe-like buckwheat pancakes called ployes. Every Thanksgiving and Valentine’s Day, I make blini for breakfast. I use Acadian buckwheat flour fine-milled by Bouchard Family Farms in Acadia, all the salmon roe I can afford to buy from Browne’s Trading Company on Commercial Street in Portland, and thick, buttery crème fraîche that comes in a little pink tub. I serve these crepes with mimosas made of cava and blood-orange juice. They are festive and delicious, filling but light, the perfect kickoff to a day of occasional eating, and a tip of the hat to Maine tradition. 2/3 cup buckwheat flour 1/3 cup gluten-free baking flour 1/4 tsp baking soda 1 tsp sugar 1 tsp salt 1 1/2 cups buttermilk 2 egg yolks 2 egg whites, beaten till stiff 1 T melted butter Combine the dry ingredients and mix well. Add the buttermilk and egg yolks and stir until it’s a smooth batter. Fold in the egg whites, then stir in the melted butter.

– Highlight Loc. 634-37 : Drop spoonfuls of batter into very hot butter in a skillet to make small, thick, round pancakes. As soon as you drop the dough in, turn the heat down to low and let the pancakes sit until they bubble on top, then turn and cook them till browned. Slather crème fraîche on top and garnish with plenty of salmon roe and chopped chives. Serve them 3 to a plate. Serves 4, with a few blini left over for snacking on later with cheese.
==========

Anunțuri

20/02/2017

Culinar-literar: Monika Peetz – „Doamnele de marti”

Filed under: Culinar-literar — afractalus @ 14:03
Tags: , , ,

doamnele-de-marti_1_fullsize   – Highlight Loc. 172-75 : — Cehii sunt extrem de zgârciţi cu vocalele, glumise Arne, chiar prin primele zile, într-un surprinzător moment de luciditate: Ar trebui să negocieze cu finlandezii renunţarea la vocale. Iar Judith zâmbise obosit. — Serios, insistase Arne cu voce slabă, să luăm cuvântul îngheţată: cehii zic zmrzlina. Iar finlandezii? Jäätelöä.
– Highlight Loc. 1575-79 : Masa a început cu o salată mesclun – din frunze proaspete de salată verde, varză şi petale de flori, cu mult ulei de măsline, lămâie şi pâine proaspătă. Apoi steak şi cartofi gratinaţi, iar ca desert sorbet de căpşune. Iar Judith, ca întotdeauna, preferase să se lupte cu aceeaşi omletă. Şi cu toatele au rezistat cu greu tentaţiei de a-şi comanda şi un vin la un asemenea dejun generos, ţinând seama totuşi că nu reuşiseră să parcurgă nici jumătate din traseul acelei zile.
– Highlight Loc. 2143-46 : — Eva m-a ajutat la toate: împreună am pus fasolea la înmuiat, am fiert-o, am pregătit supa de carne. Am pus pulpele de raţă să se facă în untură, costiţele de porc la fiert înăbuşit, am prăjit cârnaţii cu usturoi, am adăugat slănină, apoi ciolanul. — La urmă se aşază în straturi fasolea şi carnea în oala de pământ, se toarnă supa concentrată deasupra şi se dă totul la cuptor, a completat Eva cu zel.
=

28/01/2017

Culinar-literar: Jan Martenson – „Natura moarta pentru flasneta mecanica”


Natura moarta pentru flasneta mecanica

Natura moarta pentru flasneta mecanica

   – Highlight Loc. 719-21 : Valetul cu mănuşi albe apăru discret, îmbrăcat în vesta sa vărgată, şi ne servi desertul. Masa fusese în armonie cu casa. De la sufleurile cu moluşte, până la cotletele de miel condimentate cu usturoi şi până la şerbetul răcoritor de ananas. Cu un intermezzo de brânzeturi şi pere zemoase.

– Highlight Loc. 1021-23 : Ar trebui să vezi. Texasul. Locuiesc în apropierea unei ferme de şaizeci de mii de acri. Se numeşte X.O. şi a împlinit de curând o sută de ani: erau două mii şapte sute de oaspeţi în smoking şi cizme. Gazda a venit călare pe un taur cu coarne lungi în vârful cărora avea legate bile de alamă. Am mâncat antilopă, omletă de struţ, crotal şi multe altele.

– Highlight Loc. 1027-31 : Pe lista mare de bucate din hârtie groasă, nu figurau hamburgeri, în schimb exista păstrăv. Deşi aici se numea Omble Chevalier du lac braisée au vin rouge. Dar m-am abţinut. Drumul lui a fost la fel de lung ca şi al meu pentru a ajunge aici pe malul lacului Geneva şi am preferat păstrăv dintr-o sursă mai apropiată. Am început cu o supă uşoară de broaşte. Sună ciudat? în suedeză poate, dar numele din lista de bucate suna mai atrăgător: Consomme val de Grenouilles Cressonette. Supa era verde de condimente, uşoară şi ademenitoare. Avea de fapt gust de pui. Felul principal a fost Escalopes de Turbot nappées à la Glace de Moules parfumée à l’écorce d’orange.

– Highlight Loc. 2874-81 : — Supă de homar? Şi, mă rog, cum ai fi pregătit-o? — În primul rând te-aş fi servit cu peşte. L-aş fi fiert înăbuşit după care l-aş fi pus pe farfurii şi aş fi ras deasupra mult parmezan, după care aş fi adăugat o bucăţică de unt proaspăt. Aş fi pus farfuriile la cuptor câteva minute până când parmezanul ar fi căpătat o culoare rumenie. — Parmezan adevărat? Am dat din cap afirmativ. — Apoi, aş lua homarii fierţi şi aş face un amestec din patru linguriţe de unt, doi căţei de usturoi pisaţi, puţin piper alb, mult pătrunjel tocat mărunt, un vârf de cuţit de curry şi o lingură de sherry. Aş fi amestecat totul punând deasupra crutoane de pâine. După toate astea, aş fi băgat compoziţia la cuptor timp de cinci minute. Se serveşte imediat.

– Highlight Loc. 2882-85 : O tartă cu brânză. Hai să-ţi spun cum aş fi făcut-o. Aş fi tăiat brânza rotundă în două jumătăţi, după care părţile interioare, mai cremoase, se acoperă cu bucăţele de nuci măcinate. Ai mai fi primit şi o pară, probabil, ca să nu mai spun c-ai fi băut la supă un vin Sancerre, iar la tarta de brânză Château Smith Haut Lafite 1961.

– Highlight Loc. 3128-30 : În mijlocul mesei erau castroane mici de argint pline cu unt, omletă cu ciuperci, chifteluţe şi pâine. Mai erau şi pateuri cu castraveţi muraţi mici. În două frapiere mari se răsfăţa o sticlă de Herrgárd şi o butelie de Loitens linjeakvavit, ambele în spatele unui cub mare de gheaţă.

11/12/2016

Culinar-literar: „Bastarda Istanbulului” – Elif Shafak


Imagini pentru karniyarik   – Highlight Loc. 438-41 : Meniul din seara aia îi părea minunat de cunoscut. Pe lângă un pui uriaş, mai erau supă de iaurt, karniyarik , pilaki , kadin budu köfteler rămase din ajun, turşu, çörek  făcut în ziua aia, un borcan de ayran şi, o, da, ardei umpluţi.

– Highlight Loc. 464-72 : De fiecare dată putea ghici foarte uşor cine gătise ardeii – Banu, Cevriye sau Feride. Dacă îi gătea Banu, ardeii erau umpluţi din belşug cu tot felul de chestii care altfel le-ar fi lipsit teribil, printre care alune, anacard sau migdale. Dacă îi gătea Feride, ardeii erau umpluţi din belşug cu orez şi atât de umflaţi că era imposibil să-i mănânci fără să se crape. Când tendinţa ei de-a umple ardeii până la refuz se adăuga plăcerii de a-i condimenta în fel şi chip, dolmalar gătite de Feride dădeau pe dinafară de atâtea ierburi aromate şi mirodenii. În funcţie de combinaţie, îi ieşeau ori foarte bune, ori de-a dreptul groaznice. Iar dacă ardeii îi gătea Cevriye, erau întotdeauna mai dulci, fiindcă avea obiceiul să pună zahăr pudră în orice lucru comestibil, de parcă ar fi vrut să compenseze prin asta acreala universului său. Şi se întâmplase ca în ziua aia să fie ea cea care gătise.   Imagini pentru ayran

– Highlight Loc. 761-67 : Avea să gătească feluri de mâncare cu adevărat specifice Kentucky-ului pentru fetiţa ei! Preţ de o clipă interminabilă, Rose rămase pironită în loc, storcându-şi creierii să găsească un exemplu de fel de mâncare perfect. Chipul i se lumină la gândul unor hamburgeri. Categoric! se asigură în sinea ei. Ce mai e, ochiuri şi clătite cu sirop de arţar, hotdog cu ceapă şi grătar cu carne de oaie, da, în special grătar cu carne de oaie… Şi în locul băuturii ăleia îngrozitoare pe bază de iaurt pe care se săturase până-n gât s-o vadă la fiecare masă, aveau să bea cidru de mere! De acum înainte avea să aleagă meniul lor zilnic din bucătăria sudistă, chili iute sau costiţă afumată… sau… boabe de năut.

– Highlight Loc. 976-81 : Dikran Stamboulian privi cu ochi pofticioşi mâncarea aşezată pe masă şi se întinse după un borcan cu ayran. Era o reţetă americanizată, cu prea multe cuburi de gheaţă. În castroanele de lut de nuanţe diferite se aflau multe din felurile sale de mâncare preferate: fassoulye pilaki, kadin budu köfteler, karniyarik, churek abia făcut şi, spre încântarea unchiului Dikran, bastirma1. Deşi spumega încă, furia i se domoli la vederea castronului cu bastirma şi se topi cu totul când lângă acesta zări celălalt fel preferat al său: burma

 Imagini pentru churek  – Highlight Loc. 1885-92 :  În plus, îi plăcea mâncarea armenească. Mama ei, care se afla în Arizona, voia s-o ţină cât mai departe de graniţele bucătăriei armene şi se delecta extrem de mult denigrând-o în faţa vecinilor şi a prietenilor ei. Îi plăcea în mod special să atragă atenţia asupra a două feluri de mâncare pe care le discredita public de fiecare dată când i se ivea ocazia: picioare de viţel şi intestine umplute. Armanoush îşi amintea că Rose i se plânsese o dată doamnei Grinnell, vecina de alături. — E strigător la cer, a exclamat doamna Grinnell cu o urmă de dezgust în glas. Şi chiar mănâncă intestinele alea? — O, da, a încuviinţat Rose din cap cu multă însufleţire. Le mănâncă, credeţi-mă pe cuvânt. Le condimentează cu usturoi şi ierburi aromate, le umplu cu orez şi le înfulecă imediat.

– Highlight Loc. 2039-41 :  După numeroase încercări nereuşite de a hotărî ce aveau să mănânce, Armanoush alese tartar de ton ahi cu crustă de susan şi foie gras yakiniku, iar Matt decise să încerce un cotlet de vită cu sos de muştar picant şi smântână pe un pat de salată de maracuja şi jicama.

Imagini pentru börek   – Highlight Loc. 2068-70 : Felurile de mâncare ce le fuseseră aduse erau replici ale unor picturi expresioniste. Cel al lui Armanoush avea la bază o pictură de Francesco Boretti intitulată Târfa oarbă. Cel al lui Matt era inspirat de una dintre picturile lui Mark Rothko, intitulată pe bună dreptate Fără titlu.

– Highlight Loc. 2072-75 : …atunci când a sosit desertul, Matt nu a mai simţit nici o reţinere să strice aranjamentul impecabil al afinelor din Albastrurile de aprilie aduc galbenurile de mai de Peter Kitchell, iar Armanoush nu a avut nici cea mai mică ezitare când a înfipt linguriţa în crema de zahăr ars tremurătoare şi catifelată ce reproducea tabloul lui Jackson Pollock, Substanţă pâlpâitoare.

– Highlight Loc. 2367-71: Ca şi covorul, masa de deasupra părea decorată. Erau aşezate pe ea măsline negre, măsline verzi umplute cu gogoşari, brânză albă, caşcaval împletit, brânză de capră, ouă fierte, faguri de miere, smântână de bivoliţă, marmeladă de caise făcută în casă, gem de zmeură făcut în casă şi roşii cu mentă în ulei de măsline, puse în boluri chinezeşti. Mirosul delicios de börek abia scos din cuptor adia dinspre bucătărie: brânză albă, spanac, unt şi pătrunjel care se topeau şi intrau una în alta printre foile subţiri de aluat.
– Highlight Loc. 4046-48 :Bunica Gülsüm era o femeie căreia nu-i fusese niciodată întoarsă iubirea; una din acele femei care nu îmbătrâneau treptat, ci dintr-odată, sărind de la virginitate la riduri, căreia nu i se dăduse niciodată şansa să zăbovească între aceste etape.

– Highlight Loc. 4099-4102 : Are nevoie de cineva care să fie alături de ea la bine şi la rău, în sănătatea ei mintală şi nebunia ei. Poate de aia nebunilor le vine mai greu să-şi găsească pe cineva – îşi spune –, nu pentru că sunt complet duşi, ci pentru că e greu să găseşti pe cineva dispus să accepte atâţia oameni într-unul singur.

– Highlight Loc. 4716-18 : Urmări amuzată un chelner albinos aducând felurile fierbinţi – biban vărgat prăjit pe un pat de ardei verzi, drac-de-mare marinat cu busuioc şi cremă de spanac, somon la grătar cu verdeţuri şi creveţi prăjiţi la foc mic în sos picant cu usturoi.

 Imagini pentru asure  – Highlight Loc. 4994-99 : Acum, aerul din bucătărie era plin de miresmele grele ale mâncărurilor abia scoase din cuptor. Copsese deja două feluri de börek – cu spanac şi cu brânză feta – şi fiersese la foc mic supa de linte, înăbuşise cotletele de miel şi pregătise amestecul de köfteler care avea să fie pus la prăjit în momentul sosirii musafirilor. Deşi era hotărâtă să aibă gata încă o duzină de feluri de mâncare până la sfârşitul zilei, fără îndoială piesa de rezistenţă a meniului bunicii Gülsüm avea să fie desertul: ashure.

– Highlight Loc. 5296-99 : Oricât s-ar fi abţinut să-şi amintească astfel de amănunte, Mustafa nu putea şterge imaginea unei duzini de boluri din sticlă pline cu ashure, aranjate pe rafturile frigiderului, gata să fie distribuite vecinilor. Spre deosebire de alte deserturi, ashure era întotdeauna gătit la fel de mult pentru alţii ca şi pentru propria familie. De aceea, trebuia gătit din abundenţă, fiecare bol fiind un simbol al supravieţuirii, solidarităţii şi belşugului.

10/12/2016

Culinar-literar: „Lacrima lui Buddha” – Madeleine Brent

Filed under: Culinar-literar,FRAGMENTE DIN CARTI SI BLOGURI — afractalus @ 16:28
Tags: , , ,

Imagini pentru tsampa

Tsampa

   – Highlight Loc. 293-97 : „L-am auzit pe Ghenling spunând lângă mine: „Când ne oprim la Galdong, am să fac tsampa şi o să mâncăm amândoi şase blide, Jani, tu şi cu mine”. Tsampa era principalul aliment în Smon T’ang şi în Bod, deopotrivă. Se făcea încălzind boabe de orz pe nisip foarte încins într-o tingire de fier până ce plesneau, după care se cernea nisipul şi se măcinau boabele foarte fin. Luam cu noi boabele astea foarte mărunţite şi le amestecam făcând o pastă cu lapte acru sau cu zer pregătit din unt înăcrit, iar pasta care rezulta astfel se numea tsampa.”
==========

08/09/2016

Harry Bates – Chef’s Secrets Insider Techniques from Today’s Culinary Masters

Filed under: Culinar-literar — afractalus @ 20:49
Tags: , , ,

– Highlight Loc. 1077-85 : OUT TENDER SHRIMP You might not know this, but 30 minutes of brining ensures tender, succulent shrimp every time, regardless of the cooking method. I discovered this technique on my own after successfully brining other types of meat—mostly pork, chicken, and turkey. After experimenting with shrimp one day, I was blown away by how sweet and tender they were. Brining may take a little extra time, but it’s absolutely worth it. STEP ONE: Make the brining solution. For each pound of shrimp, combine 2 quarts water, ¼ cup salt, and ¼ cup sugar in a large mixing bowl. Whisk together until the salt and sugar dissolve. STEP TWO: Soak the shrimp. Place the peeled and deveined shrimp in the brine solution, and allow them to sit untouched for 30 minutes at room temperature. STEP THREE: Drain, dry, and cook. Drain the shrimp in a colander and gently pat them dry with paper towels. Proceed with your favorite recipe: pan-fry, grill, or sauté. The shrimp always turn out moist and delicious.

05/03/2016

Anne Applebaum – „From a Polish Country House Kitchen” (2)

Filed under: Culinar-literar,FRAGMENTE DIN CARTI SI BLOGURI — afractalus @ 18:01
Tags: ,

Polish Country House   – Highlight Loc. 1454-56 : When all twenty-seven European foreign ministers met for a celebratory dinner in a fabulous villa in the Old Town of Gdansk, the Polish hosts served tiny cabbage rolls, stuffed with buckwheat kasha, as a first course.

– Highlight Loc. 1757-60 : Danielle’s husband, David, had a great-grandfather, Louis Hirschowitz, who ate the same meal for dinner every day throughout his adult life: boiled chicken with a potato and celery. He lived to be ninety-seven years old, kept every hair on his head, and retained all of his faculties to the very end. When it was occasionally suggested to him that he try to eat something different, he would reply, “If it was any good, I would have tried it already.”

– Highlight Loc. 2306-10 : It is no surprise that the word pierogi appears in half a dozen Slavic languages. Wrapping meat, cheese, or fruit inside pasta dough and then dropping the resulting dumpling in a pot of boiling water seems to be one of the oldest ideas in Slavic cooking. And not only Slavic: Pierogi are also made throughout the Baltic states, eastern and southeastern Europe, Germany, and central Asia, though sometimes they go by different names. History has not recorded the nationality of the original inventor, but in the broader scheme of things, they are clearly related to Chinese dumplings—think wontons—and Jewish kreplach and Italian tortellini as well.   Polish2

– Highlight Loc. 2687-91 : Things that are called “Lithuanian” in Polish cooking often involve honey (note the recipe for Spicy Lithuanian Vodka on page 276). The Lithuanians were famous beekeepers, and before the Polish king Jagiełło helped convert them to Christianity in 1387, the Lithuanians had a bee goddess. Poland was once the imperial power in Lithuania, and in the eastern part of the country, it’s hard to say where Polish customs end and Lithuanian customs begin. Elaborately carved beehives, for example, are a feature of both the Polish and Lithuanian landscape.

Polish 3   – Highlight Loc. 2769-73 : Poppy-seed cakes are ubiquitous in Poland, and are a traditional part of both Polish and Jewish (and indeed Central European) cooking. The most famous Polish poppyseed cake is the makowiec, which is eaten with special gusto at Christmas. The most famous Jewish poppy-seed cake is probably the traditional hamantaschen, the triangular pastry that is eaten at Purim. Since the former is tricky to cook at home, and the latter often come out hard and dry, we’ve decided, instead, to include a recipe for poppy-seed torte, which is perfectly straightforward and equally delicious.
==========

31/01/2016

Anne Applebaum – „From a Polish Country House Kitchen” (1)


f-polish-kitchen   – Highlight Loc. 128-31: “How many recipes can you get out of boiled potatoes?” Unfortunately for many of us, including the millions of North Americans with Polish ancestry, the very term “Polish cooking” conjures up memories of heavy, greasy dishes: the food of exile and poverty. And as Anne notes in her introduction, the reputation of Polish cooking was not enhanced by forty-five years of communism.
– Highlight Loc. 145-47 : The pierogi, or potato dumplings, that you can buy from supermarket freezers in North America, in no way resembled the delicate dumplings we were served in even the most modest of restaurant kitchens. These pierogi weren’t doughy or oily or overstuffed with bland cheese. As delicate and translucent as Hong Kong’s finest dim sum, they contained all sorts of original fillings.
– Highlight Loc. 161-62 : Anyone who has ever grown something as simple as a cherry tomato on her city patio knows that her sweet and juicy little crop in no way resembles the waxy red marbles the supermarkets sell in January.
– Highlight Loc. 179-81: “Commies love concrete,” wrote P. J. O’Rourke in his classic account of a visit to Poland in the drab 1980s. “Everything is made of it: streets, buildings, floors, walls, ceilings, roofs, window frames, lamp posts, statues, benches, plus some of the food, I think.”
– Highlight Loc. 182-84: Before 1989, Poland was a country of strikes, electricity cuts, and shortages. Polish grocery stores contained salt, canned fish, vinegar, and not much else. In Polish restaurants, sullen waiters handed their customers long menus, invariably featuring dishes that were not available.
– Highlight Loc. 188-90 : For a brief period in the late 1980s and early 1990s, just as communism was collapsing and the free market was taking over, a jar of black Beluga caviar that would empty a wallet in London or Paris could be purchased in Warsaw’s Polna market for a handful of change.
– Highlight Loc. 196-98 : The most fashionable Warsaw and Krakow restaurants no longer serve foreign food with fancy names. They serve szmalec, an old-fashioned peasant spread made of pork fat, instead of butter. They offer black bread to spread it on, instead of baguettes. They make robust pork and duck dishes instead of grilled tuna and wasabi,
– Highlight Loc. 209-10 : Outside the major cities, provincial restaurants—karczmy— now serve soup and pickles instead of hamburgers.
– Highlight Loc. 228-30 : Historically, Poles also had a fondness for foreign queens and imported monarchs. This means that foreign influences—Russian, German, Swedish, French, Italian, Hungarian, and even English—can all be found in Polish cooking, as in Polish culture.
– Highlight Loc. 261-64 : …as well as the overlap between Polish and Jewish culture—and have tried to explore it as much as possible. The first time I was ever invited to a Polish Easter breakfast, I was amazed by the many parallels with Passover. Both holidays celebrate eggs, both include symbols of rebirth and spring, and at both holiday tables you are likely to find beets, horseradish, and other spring vegetables.
– Highlight Loc. 296-99 : Once upon a time, sturgeon swam in the Vistula River and Poles ate caviar in abundance, just as the English working classes once ate oysters. Nowadays most caviar eaten in Poland comes from Russia, and more specifically from the Volga River. The Volga is—or used to be—one of the world’s greatest breeding grounds for sturgeon, the ugly, prehistoric, bottom-dwelling fish whose black eggs have been strained, salted, and eaten since ancient times.
anneapplebaum_b    – Highlight Loc. 364-65 : A recipe for eggplant “caviar” that is served in both Russia and Poland as an hors d’oeuvre or as a zakuski, a kind of snack eaten with vodka.
– Highlight Loc. 365-67 : Eggplant caviar is found in French and Mediterranean cooking, but we suspect that the true ethnic origins of this particular recipe are Georgian. It certainly has the sharpness and flavor that everyone in the region associates with Georgian food (and with Georgian politics), both of which appeal to Poland’s romantic sensibility.
– Highlight Loc. 439-44 : According to legend, steak tartare is named after the Tatars, nomadic horsemen who, at the battle of Grunwald in 1410, famously sided with the Polish king against the Germanic Teutonic Knights. The Poles won that battle, which marked the beginning of the rise of the Polish-Lithuanian Commonwealth, a loose empire that ruled eastern Central Europe until the end of the eighteenth century. The Tatars, though Muslim, had special status in the empire, and a few Tatar villages still survive in eastern Poland. Allegedly, the Tatar warriors ate raw meat because they had no time to stop and cook; they are said to have tenderized the meat by carrying it all day under their saddles.
– Highlight Loc. 564-67 : It’s hard to imagine a summer in the country without chłodnik: Icy cold, tasting of fresh dill and kefir (or light yogurt), with a glimmer of sweet beets and crunchy cucumbers. It is the most refreshing food you can possibly eat on a hot afternoon. The color—light pink, with flecks of green—is elegant enough to serve as the first course of a formal lunch, though chłodnik can also be eaten on its own as a light supper.
– Highlight Loc. 841-51: Unlike packaged noodles, these noodles are made directly in the boiling soup, and are served immediately along with it. All noodle recipes of this kind call for eggs and flour, but in our view, the perfect proportions and most legible instructions are found in Hanna Szymanderska’s Polska Kuchnia Tradycjna. 2 large eggs 1 tbsp water Pinch of salt Pinch of sugar 3 to 4 tbsp sifted all-purpose flour Chicken Soup (page 80; see Note) Crack both eggs into a small mixing bowl. Add the water, salt, and sugar and mix very well with a fork. Slowly add the flour bit by bit—you don’t want to create lumps—mixing vigorously all the while. When the mixture is ready, it will resemble pancake batter and should be liquidy enough to drip slowly from a spoon. Bring the chicken soup to a boil. Hold your bowl close to the boiling broth, and using a wooden spoon, slowly drizzle the batter into the soup so that it makes long, curly noodles. Using a fork, separate the noodles and let them boil for about 5 minutes. Remove the soup from the heat and serve immediately.

10/12/2015

Luke Nguyen – „From China to Vietnam: A food journey along the Mekong River „

Filed under: Culinar-literar,FRUMOS — afractalus @ 22:41
Tags: , , ,

– Highlight Loc. 99-102 : “A university student told me of a hidden laneway where I could find the best chargrilled halal beef skewers, cooked by a guy named Mr Shwee. He is part of the largest minority group in China, the Uyghur people – also known as Muslim Chinese. They are famous for their skewers, but because this popular street food is now illegal, only the best cooks remain, hidden from public sight”.

==========

– Highlight Loc. 103-5: “I had to visit one of the best roast duck restaurants in China, in the town of Yiliang, where master chef Pan has been roasting duck for 25 years. He marinates the ducks, then air-dries them for 24 hours, ensuring a lovely crisp skin. They are then cooked over burning dried pine needles, giving them an amazing smoky rosemary aroma”.

16/05/2015

Culinar-literar: Khaled Hosseini – „Splendida cetate a celor o mie de sori”

Filed under: Culinar-literar — afractalus @ 20:59
Tags: , , , ,

March 04, 2015, 09:30 PM – “S-a apucat de gătit, cu o energie debordantă: supă aush cu boabe de fasole şi mărar uscat, kofta, mantu fierbinte, dres cu iaurt proaspăt şi presărat cu mentă”.

March 04, 2015, 09:50 PM – “În jurul lor, femeile tot intrau şi ieşeau din bucătărie, ducând castroane pline de qurma, platouri cu mastawa şi codri de pâine, pe care le aranjau pe sofrah întinsă în mijlocul podelei din lemn”.

Pagina următoare »

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: